De ce nu vreau să mă întorc la normalitate?

Ești una din persoanele care spune tuturor că așteaptă să treacă nebunia și să revină totul la normalitate? Sau taci, știind că vrei altceva, doar că nu simți că lumea e pregătită să te asculte?

Eu mă încadrez în a doua categorie, deși mi-am dat seama că a venit momentul să și spun ce gândesc. Ok, văd lucrurile diferit, dar dacă nu încerc măcar să spun și cum le văd eu, nu cred că reușesc să liniștesc măcar o persoană. Te întrebi ce interes ai avea tu să liniștești o altă persoană? Ei bine, când te îndrepți spre tine, îți dai seama că tu ești de fapt toți, că de fapt nu există tu și ceilalți, ci doar tu sau doar toți. În urmă cu mulți ani am citit într-o carte că cea mai simplă explicație a cine suntem noi, poate fi o comparație cu un drum, la care te uiți de pe o fereastră, îl vezi ca e un întreg, apoi iei o foaie de hârtie, faci foarte multe găuri cu perforatorul, pui foaia pe geam și vei avea impresia că vezi foarte multe drumuri, când de fapt, acum știi că… drumul e unul singur, iar prin fiecare gaură de perforator vezi o bucățică din tot. M-am dus cu gândul în ceea ce îmi place mie să văd, dar revin la normalitate.

Ai timp să pui pe hârtie care e normalitatea la care vrei să te întorci? În primul rând, normalitatea de la care am pornit, a adus omenirea într-o situație de criză mondială, mergând pe același exemplu, mai devreme sau mai târziu, omenirea va ajunge la o nouă criză mondială, pentru că REVINE LA NORMALITATE, adică continuă să facă ceea ce a făcut și până acum: consumerism, excentricități, mers pe pilot automat într-un sclavagism modern, în care oamenii cedează viața lor pentru sume modice de bani.

În al doilea rând, normalitatea în care am trăit a fost presărată cu invidie, cu egocentrism, cu bucurie pentru eșecul celorlalți, călcat pe cadavre, daune colaterale și scopul scuză mijloacele.

Da știu, te pregătești să îmi răspunzi și să îmi spui că TU nu ai fost și nu ești o astfel de persoană. În regulă. Cunoști o astfel de persoană? Ai auzit de astfel de persoane?

Cât timp ți-ai petrecut gândindu-te la ce înseamnă viața ta pe acest pământ, știu că sunt răspunsuri multiple și nu există persoană care să dețină un adevăr absolut, dar mai știu și că, atunci când cauți un răspuns, îl primești în mod repetat până îl crezi. Dacă tot ce a fost normal înainte, a răsculat planeta astfel încât să își facă apariția un virus care ucide oameni, oare a fost bine acel normal? Dacă sclavagismul (dacă tot pomenesc mai sus de ceea ce consider a fi sclavagism modern) a fost chiar acceptat prin lege timp de sute de ani, deci era ceva normal, a fost bine?

În al treilea rând, orice termen se află în continuă evoluție, dacă te uiți în istorie, formele s-au schimbat, profilul clasic de frumusețe s-a schimbat, alimentația s-a schimbat. Așa cum îmi place să spun că singura constantă în univers este schimbarea, cred că la fel de adevărat este că singura normalitate este schimbarea.

Eu nu vreau să mă întorc la normalitate, nu vreau să mă întorc spre un trecut negru, spre ceva ce a întristat mult prea mulți oameni.

Eu vreau să mă îndrept spre un viitor strălucitor, o lume mai bună, la a cărei construcție am contribuit prin ceea ce fac și prin exemplul personal. Fără a intra în polemică, sunt multe principiile pe care le încălcăm din ignoranță sau cu bună știință. Nu o spun eu, putem lua orice carte străveche, pentru că toate transmit în esență aceleași informații, sub texte diferite:

  1. Nu ucide – cine ești tu să decizi cine moare și cine trăiește, ce ființă are voie să trăiască și ce ființă are voie să fie sacrificată pentru tine?
  2. Respectă proprietatea celorlalți – ești sigur(ă) că niciodată nu te-ai atins de bunul altcuiva fără să ai permisiunea persoanei? N-ai mâncat prăjitura copilului doar pentru că ai considerat că îi faci un bine? Nu ai călătorit niciodată fără bilet, știind că nu te controlează nimeni?
  3. Respectă relațiile celorlalți – cu mâna pe inimă nu ai flirtat cu niciunul sau niciuna din colegele tale? De câte ori ți-ai fi dorit ca soțul (soția) ta să fie complet diferit(ă)?
  4. Integritate – de câte ori ți-ai promis „De astăzi mă schimb”, și a rămas doar o promisiune în zadar? De câte ori ai întârziat la vreo întâlnire, liniștit(ă) că ai avut o scuză bună?
  5. Pune oamenii în contact – ți s-a întâmplat vreodată să nu fi fost invitat(ă) la petreceri și să te fi supărat că prietenii tăi parcă se înțeleg mai bine în absența ta decât în prezența ta?
  6. Blândețe – ai copii? Cât de blând(ă) și plin de înțelegere ești cu copiii tăi? Câtă răbdare ai cu ei când din nou și din nou repetă același lucru (enervant)? Nu ai copii? Cât de ușor te descarci pe ceilalți când consideri că ei sunt de vină pentru frustrările tale?
  7. Fii zgârcit la vorbă – bârfa este inamicul tău mare, cât de mult îți place să stai cu orele vorbind despre nimic? Se spune că avem două urechi și o gură, pentru că trebuie să ascultăm mai mult decât vorbim.
  8. Bucură-te pentru succesul celorlalți – niciodată nu ai invidiat persoane pentru că au reușit ce și-au propus? Chiar niciodată?
  9. Compasiune pentru eșecul celorlalți – de câte ori te-ai bucurat când alții au dat greș? Poate chiar ți-ai dorit să eșueze?

Dacă îți faci o listă cu ce simți că ai greșit, e un prim pas să începi o schimbare profundă în lume. E doar primul pas, dar e un început frumos, să îți dai seama, să accepți că ai greșit. Ești om și ai greșit. Un al doilea pas, ar putea fi să îți propui să faci ceva diferit începând de acum.

Tu îți dorești să treacă nebunia și să revină totul la normal?

Îți dorești să pui cărămizile pentru o nouă bună, mai frumoasă, mai armonioasă?

Ti-a placut? Sustine Generatia Urmatoare pe Patreon!